On Air
Bună dimineța! Când răsare soarele, natura se trezește la viață.
  • Acasa
  • Jurnalul lui Ciufulici la Festivalul Internațional „Mărul de aur” – 13-14 mai 2017

Jurnalul lui Ciufulici la Festivalul Internațional „Mărul de aur” – 13-14 mai 2017

18 mai 2017 Articole Jurnalul lui Ciufulici


Jurnalul lui Ciufulici – 13-14 mai, Festivalul Internațional „Mărul de aur”

Radio Ciufulici a participat în perioada 13-14 mai 2017 ca prieten și partener media la Festivalul Internațional „Mărul de aur”.

Povestea acestei călătorii media începe cam așa pentru Radio Ciufulici:

„Ce faci când ţi se spune că trebuie să mergi la un eveniment important, cu mulţi copii, cu multă muzică, cu surprize, şi cam atât, fără prea multe detalii? Te trezeşti de dimineaţă, te echipezi cu aparatura necesară foto, video, cu reportofon, cu trepiede, cu toate cele trebuincioase şi pleci la drum, sperând că va fi totul bine, că va fi distracţie maximă. Ce poate fi mai frumos decât muzică, copii emoţionaţi, părinţi şi mai emoţionaţi, culori, lumini, costume care mai de care mai fistichii, într-un cuvânt bucurie?

Aşa a şi fost. Cel mai frumos Festival internaţional de interpretare muzicală pentru copii, destinat și copiilor cu probleme de sănătate la care am participat vreodată, „Mărul de aur” ediţia a VII-a, Bacău.

În România, acest festival a fost adus din Republica Moldova pentru prima dată anul acesta, de către d-na Inna Bobeică, o doamnă minunată, inima festivalului, supranumită „mama” festivalului. Voioşia şi destoinicia cu care a organizat totul şi s-a implicat în toate momentele până în cele mai mici detalii, i-au adus aplauze şi mii de mulţumiri din partea celor care au fost martori la acest eveniment.

Grija faţă de toţi cei implicaţi şi interesul ca oboseala celor 2 zile de festival maraton să merite din toate încheieturile, toate s-au simţit până la ultima notă şi până la ultimul spectator care a plecat acasă entuziasmat şi fericit.

De unde a pornit ideea festivalului? Am îndrăznit să o întreb pe dna Bobeică, fără să anticipez vreo secundă surpriza pe care avea să mi-o ofere răspunsul dumneaei. „De la fiul meu”, a răspuns, emoţionată şi fericită. Adică ideea creării unui festival de muzică a venit de la un copil? Da! De ce nu, până la urmă? Copiii sunt atât de sinceri şi de curaţi, şi acest lucru mi s-a confirmat din nou, odată cu acest festival. Rafael, aşa se numeşte fiul doamnei Bobeică, a dorit pentru copii o şansă de a se afirma prin muzică, aşa cum se pot afirma prin talentele lor şi în multe alte domenii. A dorit din tot sufletul ca şi copiii care s-au născut cu anumite probleme de sănătate să fie integraţi printre copiii obişnuiţi, şi să creeze o punte de legătură între sufletele lor. Acest lucru care s-a dovedit a fi nu doar un succes la nivelul festivalului, ci si o lecţie de viaţă pentru participanţi şi nu numai. Trebuie să menţionez că Rafael s-a implicat serios în festival, nu a fost doar o dorinţă care a transmis-o mai departe mamei sale, a fost coprezentator la festival, în plus a şi cântat câteva melodii în afara concursului.

Radio Ciufulici a fost   surprins şi totodată încântat şi de răspunsurile copiilor la miniinterviurile luate uneori pe fugă din cauza ploii. De ce? Pentru că au exprimat altruism, compasiune, bunătate şi generozitate, tocmai acum când trăim vremuri atât de egoiste, atât de pline de ură, de violente. De ce copiii nu pot să urască, să fie invidioşi? Pentru că aceste sentimente nu se nasc odată cu ei, ci vin odată cu educaţia, cu tristeţile şi dezamăgirile pe care le experimentează trăind. Astfel, copiii dau o lecţie adulţilor care au uitat să rămână puri şi sinceri cu sinele lor şi îşi unesc inimile şi glasurile pentru a trage un semnal de alarmă OAMENILOR MARI. Cum poţi pretinde că eşti mare, când măreţia stă de fapt în sufletele unor micuţi, pline de bunătate şi de speranţa că lumea în care trăiesc va fi mai bună, că va fi din ciocolată sau din zahăr, că toţii oamenii vor fi fericiţi, că nu va mai exista invidie şi nici răutate? Iată mesaje pe care le-am înregistrat,  ascultat şi care uneori mă lăsau fără replică. Cât sunt eu de Ciufulici, aşa am uitat pentru câteva ore de ce am venit la festival, am uitat chiar să mai şi mănânc, şi m-am transformat într-un burete de sentimente, care s-a umplut de bucurie şi de speranţa într-o lume mai bună.

Ce să vă povestesc despre festival? Cum te simţi când doi îngeri de fete, cântă la unison despre părinţii plecaţi de lângă copiii lor? Cum nu te poţi stăpâni să nu scapi o lacrimă când o tânără cu probleme grave de sănătate cântă la îndemnul mamei sale, decedată cu câteva zile înaintea festivalului? Cum să nu te ridici în picioare şi să nu aplauzi când un ghem de fată de numai 7 ani cucereşte o sală întreagă şi cântă alături de cea mai bună orchestră de muzică populară condusă de Nicolae Botgros? Cum să nu te bucuri alături de micile prinţese, de buburuze, şi de alte personaje din lumea copiilor, care urcă pe scenă şi par să nu aibă nici o emoţie cînd stârnesc valuri de aplauze?

 

ANASTASIA Ciobanu – Ca moldoveancă nu-i nimeni

Radio Ciufulici a participat în acest weekend la Festivalul Internaţional Marul de Aur, organizat la Bacău. Anastasia Ciobanu, o fetiţă de numai 7 anişori a cucerit inimile publicului, dar şi a juriului, care i-a răsplătit talentul cu marele premiu al Fetivalului Mărul de aur! După decernarea premiilor, Anastasia a avut ocazia să cânte alături de Nicolae Botgros şi Orchestra ”Lăutarii” din Chișinău.Radio Ciufulici felicită toţi participanţii de la acest festival de muzică pentru copii!!Te invit să rămâi alături de Radio Ciufulici www.radiociufulici.ro

Posted by Radio Ciufulici on 15 Mai 2017

Ce să-ţi mai zic? Despre faptul că nu mai contează că prima zi a fost un maraton în care juriul a ascultat, a notat, a aplaudat, despre orele în care aparatele se încingeau, despre vocea mea care se pierdea şi despre ideile care fugeau de la un răspuns la altul şi de la o întrebare la alta? Despre faptul că abia apucai să ronţăi ceva sau să te bucuri de o mică pauză, când decibelii păreau că se înteţeau tot mai tare cu fiecare oră de oboseală acumulată, parcă în ciuda urechilor noastre? Ce mai contează să zic acum, când privesc retrospectiv şi nu mai ştiu cum să mulţumesc pentru bucuria de a fi participat la un eveniment atât de sensibil şi de emoţionant?

Contează! Şi ştii de ce? Pentru că nu există alt răspuns, oricât am încercat să caut altul, el venind singur şi ieşind la suprafaţă dintre multele răspunsuri, ca diamantul dintre firele de nisip, IUBIREA.

Da, de asta contează să-ţi povestesc toate acestea. Pentru că peste tot unde mă uitam, era iubire. IUBIREA pe care părinţii o arătau copiilor lor, chiar dacă nu au câştigat marele premiu, IUBIREA dintre participanţii care se îmbrăţişau şi se felicitau reciproc pentru rezultatele lor, IUBIREA pe care o transmiteau copiii prin mesajele lor altor copii, IUBIREA pe care copiii o transmiteau prin recunoştinţa faţă de dascălii care i-au îndrumat şi susţinut, IUBIREA sinceră a doamnei Bobeică faţă de toţi participanţii, fără excepţie, IUBIREA din partea juriului care s-a manifestat prin seriozitatea şi corectitudinea cu care au deliberat, IUBIREA domnului George Cojocărescu, membru al juriului, faţă de soţia dumnealui care va aduce pe lume primul lor copil, prin dedicaţia pe care i-a cântat-o, şi uite aşa am plecat la Bacău cu un bagaj de speranţe şi m-am întors cu un portbagaj de IUBIRE. „
autor: Radio Ciufulici – Camelia Căsăndrescu
galerie foto : Festivalul Internațional „Mărul de aur” – GALA – fotografii –  CONCURS – fotografii


, , , , ,